Postări
Blogul este la fel de adevarat in capul sau coafat cu teme si widgeturi precum o oglinda sau e doar un ciob cu peruca stramba? Sabbra a vrut sa stie cat nas ii da Misaki blogului ei:
Cat din viata personala expui scriind un blog?
Toata si doar o picatura. Daca eu si Misaki am fi cercuri concentrice, desi sper sa nu fiu vreodata un cerc, nici macar la batranete, iar Misaki sigur nu va fi, ea are gene japoneze si un stil de viata sanatos pana la plictiseala, atunci eu as fi cercul mai mare care o inglobeaza si pe Misaki. Spre deosebire de Lia si de Sabbra, paginile cartii mele se mai lipesc doua cate doua, mai lipsesc sau sunt indoite a intimitate si aducere aminte numai pentru sine. Blogul acesta e ca un bunic, permisiv pana la nebunie cu nepoata, Misaki, dar mai strict cu fiica. Misaki isi permite aici sa se joace numai de-a Japonia fara sa se teama ca se vor supara ceilalti copii daca ignora orice alte jucarii sau ca-i va plictisi cu previzibilul ei cantecel. Blogul e un ciob asadar, insa ma reflecta onest.
Cu ce iti dauneaza?
Pana acum nu a facut nicio boacana, nu mi-a spart niciun geam de suflet, n-a dat iama prin borcanele mele ascunse de...mirodenii, n-a purtat pe ascuns zvonurile casei la vecini. Desi nu e nazdravan, precum se vede, simt totusi ca sunt responsabila pentru el si nu pot sa-l las nescris prea mult timp. Nevoile sale se impun cateodata nevoilor mele, dar asa se creste si se educa un...blog.
Cu ce te ajuta?
Sa-l laud? Daca i se urca la cap? Ma ajuta sa punem masa: farfurii aburinde cu experiente si trairi de departe care m-au schimbat si pe care vreau sa le gatesc si pentru alti oameni. E ascultator tare, eu il pisalogesc pe aceeasi tema, dar el nu se uita niciodata la mine ca la un nebun plictisitor deja in fantasmagoriile sale sau ca la cineva prea impaunat cu ce a trait. Apoi e mai sociabil decat mine, in parc ma ia de mana si-mi face cunostinta cu tot felul de oameni despre care numai speram ca mai exista. In timp ce se joaca in nisip eu pot sa merg cu ei sa facem o revolutie cu cerneala si hartie. Se vede ca m-au depasit deja vremurile de vreme ce el afla atat de multe lucruri noi inaintea mea, deja invata oul pe gaina. Ce mai, blogul-copil ma scoate din carapacea mea si ma proiecteaza in evenimente, oameni, prezent si viitor.
Ce reactii permiti?
I'll wash your dirty mouth with soap, boy! Or not. Bunic sau copil, il las sa spuna tot ce vrea fiind mare adepta a libertatii, nu-l moderez deloc. Nu mi-e frica neam ca "o sa-l scap din maini", stiu ca va simti intristarea mea si, avand o natura buna, se va corecta. Daca se uita intr-adevar la mine ca la un role-model, va intelege singur cum sa-si ambaleze cu funda reactiile.
la o revolutie cu cerneala si hartie m-as baga si eu ;p
RăspundețiȘtergereAi un fel de-a povesti de-mi vine să mă aşez turceşte într-un fotoliu şi să-mi ciulesc urechile să te-ascult.
RăspundețiȘtergereFericit blogul ăsta al tău, să te aibă!
Nu m'as plictisi niciodata citindu'ti blogul. In plus,nu cred ca as putea sa ma gandesc vreodata si nu cred ca as atinge oricat mi'as dori, stilul tau de a descrie toate cele.
RăspundețiȘtergereFelicitari! ^_^ si bafta!
@Fanfan: La ritmul contagios cum se dezvolta Lecturi Urbane, dar si cum apar alte initiative frumoase (Let's Do It Romania, o sa scriu despre ea) cred ca vor afla din ce in ce mai multi oameni grozavi despre ele. Cine stie, poate intr-o zi cand vrei sa faci o vizita surpriza ca sa controlezi Romania asta dezmostenita :D, ne vei intalni impartind carti. Cred ca mi-ar face tare tare mare placere sa-ti ofer una si sa-mi spui ca vii si tu la "revolutie" :D
RăspundețiȘtergere@Day-Dreamer: E reciproc atunci impulsul! :D Oamenii care iubesc povestile (sa le povesteasca si sa le asculte) se recunosc intre ei ^_^ Multumesc, inseamna mult aprecierea ta! :)
@Hargrave: Nici eu nu m-as plictisi niciodata sa povestesc cu asa cititori ca tine ^_^ Dar in viata reala ma tem adesea sa incep a vorbi despre Japonia fiindca am senzatia ca o sa inghita totul si ca nu voi observa cand privirea oamenilor aluneca pe langa mine...Incerc sa fiu moderata si sa discut despre lucurile cu care pot si ei relationa, nimeni nu vrea sa auda tot timpul despre niste experiente cu care n-are nicio legatura :) De aceea e bun bloguletul acesta :D Multumesc pentru vizitele constante! :)
Blogul tau e foarte frumos. Asta-mi inspira mie cuvintele tale despre Japonia si nu numai. Si sa stii ca nu e o lauda degeaba.
RăspundețiȘtergereTe-am descoperit via EasyPeasy via Chez Mazilique.
Nico
@Nico: Multumesc frumos pentru apreciere, ma bucur tare mult sa citesc mesajul tau! ^_^ De aceea continuu sa scriu, fiindca exista oameni carora li se pare frumos ceea ce citesc aici :) Si mie imi plac Easypeasy si Mazilique :D
RăspundețiȘtergere