luni, 14 decembrie 2009

Cui i-e frica de Mos Craciun?

Iarna japoneza ma pandea de la geam. Stiam ca nu va ninge in acea parte a Japoniei, dar ma temeam de suflul unui ger care ar crapa pietrele budiste de pe langa temple. Le duceam grija acelor buddha in pozitie de lotus si chipul impietrit. Frigul a venit ca sunetul de tocuri pe scara blocului la 3 dimineata, il puteam simti si-n vis. Cu toate acestea, minima nu scadea sub 4 grade amarate, iar maxima isi inalta nasucul dezghetat la 11 grade Celsius. In mod neasteptat, prietenii mei japonezi pareau sa creada ca Ruuuumania este sinonima cu Polul Nord, iar eu sunt o mica lapona ce nu simte friguletul-frigut-dragut de la ei nici cat negru sub unghie nelacuita. A trebuit sa renunt la orice pretentie de lamentare meteorologica si sa tremur de frig numai in capul meu.

Se apropia Craciunul. Vocile de la capatul telefonului ma chemau acasa, cu sarmale si colinde, cozonacul bunicii si harmalaie masa festiva. Tare m-as fi dus, insa mi se alungisera ochii si capatasem un spirit de economisire specific japonezilor si poate lui Grinch, care a furat Craciunul drept protest impotriva consumerismului destrabalat.

Craciun e si in Japonia, right? Right? Wrong! It goes by the name of  Ku-ri-su-ma-su, este fratele mai libertin al Craciunului si nu tine cont de mizilicuri ca luna decembrie sau semnificatia religioasa, Iisus sau Mos Craciun. Mi-am dat seama de asta cand mi-am amintit ca vazusem in septembrie (!) o craciunita asiatica, foarte sexi, cu fustita scurta si caciulita rosie specifica facand reclama la...servicii bancare. O suspiciune enervanta se lipise de mine ca gripa porcina de televiziuni. Am suflat praful de pe insigna de SRI FBI si am purces la o investigatie profesionista: i-am intrebat pe tancii de la English class ce vor sa le aduca Mosul de Kurisumasu? Teacher, teacher, is this a test? Au clipit repede si nervos, ca atunci cand habar n-aveau ce indrug eu acolo in limba ceea pasareasca. Sub brad, zic, ce ati vrea sa gasiti sub brad? S-au uitat unii la altii, inventeaza-tu, ba nu, inventeaza-tu ceva, poate nimerim ceea ce vrea sa auda. Suspiciunea aceea enervanta facea "ho-ho-ho" in mintea mea. Copii, stiti cine e Mos Craciun? La asta au zambit cu dintisorii lor strambi si mi l-au aratat pe geam. There he was, colonelul Sanders, parinte spiritual al KFC, puiul prajit din Kentucky. Bonom ca un om de zapada, cu burtica si barbison ca Mos Craciun, dar mintea poluata de fast-food.

Oooook, deci nu se face brad de Craciun, nu vin Mosul, renii, sania si nici cadourile, the horror! Mosul este de fapt o deghizare, un costum rosu care atrage atentia cumparatorilor. Mos, Iisus, om de zapada, brad, KFC, Ameri-ka si lumea...astea sunt doar niste iepuri scosi din palarie, toti la fel si, deci, interschimbabili. Poate de aceea circula o legenda urbana despre un magazin din Ginza, cel mai exclusivist district de shopping al Tokyo, care, dorind sa-si imbie clientii cu American-style Kurisumasu display, a sfarsit prin a afisa un Mos Craciun crucificat...

Investigatia mea profesionista a continuat cu urmatoarele: Kitty-chan e mai faimoasa decat Mos Craciun, drept pentru care vom gasi Kitty-chan imbracate in costum de Mos Craciun, dar nu si invers. Personajele de anime sunt mai faimoase si mai iubite decat Mos Craciun, drept pentru care vom gasi anime-sexy-Mos Craciun, dar niciun Mos Craciun cu ochi mari, bust proeminent si talie cat o sfoara. Pana si ecologia e mai faimoasa decat Mos Craciun, drept pentru care vom gasi in sfarsit un Mos Craciun imbracat in ceva...in verde!



Mai-chan mi-a dat ultima bucatica de informatie necesara pentru completarea acestei investigatii de proportii: Kurisumasu nu este o sarbatoare de familie, nuuuuu, este o sarbatoare pentru cupluri! Come again?! Boyfriendul isi ia inima lui timida japoneza in dinti si o invita formal pe girlfriend la un Kurisumasu date. Girfrienda moare de fericire, se stie, intalnire in ajunul Craciunului inseamna mare pretuire, the ultimate date. Se fac pregatiri nesfarsite, localul si meniul trebuie sa fie perfecte, iar la sfarsit se mananca Kurisumasu cake. Of, cozonacul bunicii mele plange cu lacrimi de stafide, nu, nu este vorba de acest gen de cake, ci de un tort, foarte in-frisca-sat de obicei. Apoi se inunda strazile frumos luminate (macar atat!) cu we-are-so-rabu-rabu cupluri in timp ce, departe de lumina reflectoarelor, Misaki viseaza harmalaie masa festiva in familie.

Mai-chan, draguta ca intotdeauna, tine sa ma consoleze: Misaki-chan, se dau cadouri! Intre boyfriend si girlfriend. Exista chiar si un sondaj ce vine fidel in ajutorul consumatorului japonez in alegerea cadoului perfect. Iata-l! Iau lista si vad 4 categorii: cadouri dorite de femei, cadouri dorite de barbati, cadouri doamne-fereste, scuipa-n san! pentru femei, cadouri sa dea dracii, ptiu! pentru barbati. Ne uitam impreuna peste ea data viitoare? :)

16 comentarii:

  1. Miru, citesc fiecare post dar la asta nu pot sa ma abtin sa nu-ti las un comentariu. Absolut minunat. Tine-o tot asa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Oooook. Eu prefer Crăciunul de la mama mea, de-acasă. Cu cozonaci, cu brad mai pestriţ ca toţi brazii, cu trei rânduri de beculeţe dintre care unele cântă, altele ba, cu tata pregătindu-l, cu hruşcă în surdină, cu mama făcând cozonacii şi salata de boeuf, cu aceleaşi colinde de 24 de ani... and so on.

    RăspundețiȘtergere
  3. haha, ptiu ptiu, engrish-ul asta, bata-l vina, cum mai suna din gura si de pe hartia japoneza! (http://www.engrish.com/ - spre deliciul privitorului si cititorului)

    RăspundețiȘtergere
  4. @Stef: Ma bucur ca-ti place, nu stiam ca citesti :) Am bagat si eu in blogroll aventurile tale prin Elvetia, dupa o mie de ani :)) Cand vii pe-acasa, povestim la un ceai? :D Hugs!

    @Day-Dreamer:Da, asa prefer si eu Craciunul :) Pana la urma am improvizat, alaturi de romanii de acolo, am facut sarmale pt prima data in viata mea (ce fac departarile din om! :)))si salata de boeuf. Ba am cooptat si niste australieni si un fijian la craciunul romanesc so...all is good! :) Mersi de vizita! :) Diseara ne vedem la lecturi urbane? :P

    @Zazuza: :))) Radem noi de engrish-ul lor, dar e cam serioasa treaba pt ei. Sunt atat de multe aspecte referitoare la pocirea englezei ca ar trebui sa explic pe indelete. Ma duc sa ma uit si eu pe site-ul de la tine, desi cred ca am vazut tot ce se putea cat eram acolo :)))

    @PurpleCrayon: Multumesc frumos! Delicioasa ca un cozonac sau ca un tort cu frisca? :))

    RăspundețiȘtergere
  5. M-am amuzat copios :D Dar nici eu n-aş da Crăciunul cu brad, cu sarmale şi cozonaci, cu multe cadouri şi, mai ales, cu familia, pentru 100 de ultimate date-uri :) Ce m-am bucurat că ne-am cunoscut! :)

    RăspundețiȘtergere
  6. @Lia: Craciunul nostru e al nostru si-l iubim :) Eu ii inteleg intr-un fel, este o sarbatoare importata, nu sunt foarte multi crestini pe acolo si, oricum, japonezii sunt spirituali intr-un alt fel decat sunt credinciosii ortodocsi/catolici sau chiar musulmanii. De aceea sarbatoarea asta nu are insemnatate religioasa pt ei, nici vreo conotatie traditionala, numai comerciala.

    Stai ca vin acusi la tine sa-ti spun cat m-am bucurat eu ca ne-am cunoscut! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Japonia e atât de interesantă văzută prin ochii tăi... Mă bucur că te-am cunoscut :)

    RăspundețiȘtergere
  8. @Cristian-san: Si eu ma bucur! :) Cred ca orice tara capata o savoare deosebita daca ne povesteste despre ea cineva care o adora :))Multumesc de vizita! :)

    RăspundețiȘtergere
  9. M-am amuzat copios si de data asta.
    Pe de alta parte nu cred ca m-as amuza prea tare sa nu simt miros de brad, sarmale si sa nu ascult colinde :-)

    RăspundețiȘtergere
  10. :)
    super postare!
    si..ai (h)umor...
    :)
    p.s: merci de blogurile cu ceai din blogrollul tau
    :)

    RăspundețiȘtergere
  11. :) Saracii japonezi...nu-mi surade ideea unui Kurisumasu in locul unui Mos barbos incarcat cu daruri.

    RăspundețiȘtergere
  12. @Lady Io: :) Asa ziceam si eu, nu e fun pentru noi fara anumite elemente. Anul acesta o sa-mi cumpar un brad frumos, eco-friendly, adica in ghiveci, cu radacini, ca sa-l pot replanta dupa ce trece Craciunul. Intotdeauna mi-a parut rau cand se usca, ii cadeau toate acele pe covor si-l duceam la gunoi fara pic de podoaba :)Mersi de comment :)

    @Belle: Multumesc de vizita si ma bucur ca a fost amuzant de citit postarea cum a fost de scris pentru mine :) Daaa, si eu sunt mare iubitoare de ceai. Daca vrei, iti pot recomanda un site din Anglia de unde se pot comanda cele mai gustoase ceaiuri :)

    @VertAnge: Nici mie nu-mi suradea deloc :)) Pana la urma ne-am facut noi, romanii, un Craciun mai mult sau mai putin ca acasa :) Mersi de comment si de vizita! :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Super, super interesant :)

    multumim de... introducerea facuta in traditia japonezilor :)

    de acum voi citi cu mare interes fiecare postare a ta

    RăspundețiȘtergere
  14. @Cristian: Ma bucur sa aud ca li se pare si altor oameni tot atat de interesant cum mi se pare mie! ^_^ Bine ne-am gasit atunci! :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Superb! E o incantare extraordinara sa citesc povestioarele tale, simt ca traiesc alaturi de tine acele experiente. Sa ajung si eu in Japonia, candva, e un mare vis!

    RăspundețiȘtergere