Postări
Salut! Ma numesc Misaki si sunt o fraiera. Am toate simptomele specifice: ma adresez cu dumneavoastra chiar daca mi se spune "fataaaa" in tonuri joase care aduc vag a tanguiala, spun "multumesc" si "buna ziua" chiar daca primesc o incruntatura si unde telepatice de lehamite, fug de cearta si scandal ca de ciuma bubonica, nu stiu sa dau mita cu gratie ca intr-un balet al mainilor si buzunarelor, recunosc ca nu stiu anumite lucruri si deci nu-mi pot da cu parerea, nu stiu cele mai noi barfe si nici detalii "picante" din viata imaginar-particulara a unora care-si zic "vedete", n-am claxonat prelung in viata mea si nici nu "m-am dat cu BMW-ul" uitandu-ma pe geam sa vad daca ma vede lumea. Ba mai rau, habar n-am de cele 500 de feluri in care poti imbuna functionarii publici, in care poti injura astfel incat sa se spuna ca esti creativ, in care poti "invarti" niste bani sau afaceri astfel incat sa devii un "combinator". Proba decisiva impotriva mea este ca am dat de cateva ori bani la cei care strangeau pentru manastirea X sau casa de copii Y. Am venit la Fraieri Anonimi fiindca pana si azi fac numeroase lucruri fara sa acestea sa aiba vreo finalitate economica.
Cum am ajuns aici? Probabil e ereditar, familia mea nu cuprinde niciun "smecher" de la care as fi putut invata niste tips&tricks, iar in anturaj, desi am cunoscut in sfarsit modele de urmat in viata, nu m-am dovedit capabila sa le calc pe urme. Este ca un blestem. Daca-mi puneam un lant de aur mai gros decat zgarda pitbull-ului vecinului sau inele moderat voluminoase (am vazut eu la imparatii aia cu nunti multe unele mai mari) nu puteam sa dau paginile la carti; in gentutele Louis Vuitton din China nu-mi incapeau Codul Civil si colectia de pixuri (pasiune de geek, v-am spus deja); seminte nu puteam sa scuip in nestire fiindca sunt nitel maniaca in privinta ordinii si mi se inflameaza limba de la atata sare; cand am incercat sa aplic tone de machiaj m-am speriat de mine insami in oglinda, era sa fac atac si sa mor de tanara printesa. Dusmani am incercat sa-mi fac, dar nu ma puteam abtine sa nu zambesc si sa nu le dau cursurile la copiat...pe gratis.
Mi-am zis, in plina deprimare in care nici macar un "ooooooooffff, viata mea!" nu puteam sa exclam cum trebuie, ca sunt terminata. Adio urcare pe scara ierarhica pana la smecherii care sunt, dar nu par, adio palate, Swarovsky, Cancan, facut baie in dolari si barbat+doi amanti, adio tipat isteric la ala micu' in supermarket ca vrea ochelari de plastic ca ai lui Guta, adio zile in care voi rade cu dinti de aur peste care am pus un diamant de "fraierii" ce se spetesc sa traiasca frumos, fara sa fure, fara sa se impauneze cu ce au sau cu ce stiu, fara sa se scalde in mizerie morala. Cand am vazut ca si scrisoarea sinucigasa de ramas-bun o scrisesem corect, pusesem virgule si cratime si acordasem subiectul cu predicatul, bata-le soarta pe toate, mi-am luat lumea in cap si m-am dus in Japonia. Macar cu asta sa ramana oamenii despre mine: sa creada ca m-am dus la facut bani, sa port tocuri ametitoare de la inaltimea carora sa le scuip seminte in cap la japonezii care se vor inghesui sa ma plateasca.
Numai ca acolo m-am trezit ca nu mai sunt fraiera! Pentru ca "fraier" nu exista. Sau, mai bine zis, "fraieri" eram toti, numai ca ne numeam oameni decenti. Iar cei care ar fi putut candida in vreun fel la titulatura de "smecher" sunt numai niste spectre ale smecherilor nostri, le este si rusine sa iasa pe strada. Mi-am zis ca nu-mi va mai fi niciodata rusine ca nu sunt smechera, ca nu sunt adaptata la mediul din Romania. Pentru ca nu noi trebuie sa ne adaptam in felul acesta la mediu, ci pe mediu trebuie sa-l tragem dupa noi.
Am citit si am auzit multi oameni regretand ca "si-au luat teapa" si jurand amarnic ca nu vor mai fi atat de "fraieri", adica atat de oameni buni. Data viitoare cu siguranta vor "da in ei" (insert injuratura usoara). In felul acesta insa categoria sociala a "fraierimii" va disparea si vom fi toti smecheri, in diferite grade de comportament si limbaj. Si atunci, desi in perceptia noastra deformata si deseori total lipsita de o modestie mult necesara, vom fi cea mai tare natiune, pentru toate celelalte popoare vom fi intr-adevar niste fraieri. Complet si iremediabil, fara ghilimele.
Eu sunt o "fraiera" conform standardelor romanesti si sunt mandra de asta. Nu planuiesc sa ma schimb curand, poate numai devenind si mai "fraiera".
Voi ce credeti? Cine sunt "smecherii" si cine sunt "fraierii"? Daca s-ar face un sondaj pentru scoaterea acestor cuvinte din limba romana, ati vota pentru? Sa ramana "pischer" sau "istet" si...oameni, pur si simplu oameni.
În România sistemul de referinţă e greşit. Depinde la ce te raportezi. Faţă de cineva care are 165 cm înălţime eu sunt înaltă, faţă de unul care are 190 sunt scundă.
RăspundețiȘtergereLa noi scara valorilor e inversată.
Mai,dupa cum am observat de muuulteee ori,calitatile devin defecte. De cate ori mergeam si eu pe strada si salutam in stanga si in drepta, unele persoane se uitau la mine de parca nu as fi o persoana normala.Si imi ziceam cate odata ca o sa trec pe langa cine oi trece si nu voi spune nici "Buna".Dar nu pot.
RăspundețiȘtergerePentru ca,vorba ta,sunt "fraiera!"
Si...Ma mandresc cu asta! :>
Draga Misaki, ma numesc... Lady Io (sa zicem) si sunt la fel de fraiera ca si tine.
RăspundețiȘtergereIn rest, mi-ar placea sa ne vedem intr-o zi la un ceai, dar nu pe Dorobanti, si sa ne bucuram de cat de fraiere suntem :)
Fraierii din România sunt cei care îi lasă pe cei "proşti, da' mulţi" să creeze conceptul de "şmecherie" aducătoare de viaţă prosperă şi fericită! Nu ne încadrăm în tagma lor şi suntem mândri de asta, dar continuăm să fim fraieri, în sensul negativ al cuvântului, prin faptul că-i lăsăm pe cei inculţi da' smecheri să creeze trenduri.
RăspundețiȘtergereFelicitări pentru post! Mi-a plăcut mult! :)
ma inscriu si eu la ceaiul cu Lady Io, mai ales ca noi cam avem ceva de recuperat, nu, Misaki-san? in rest, e drept ca mai injur din cand in cand [blush], dar niciodata in Austria :), si ma bucur ca sunt fraiera ;)! mai bine fraieri ca noi, decat smecheri ca ei =))!
RăspundețiȘtergereĂsta-i un subiect foarte sensibil pentru mine. De când mă ştiu, am reuşit să-mi găsesc foarte puţine calităţi. Nu că ar fi fost ăsta un scop al vieţii mele, dar mă gândeam că dacă tot m-a adus barza în lumea asta, n-a depus efortul chiar degeaba. Şi tare mândră eram eu de mine, în sinea mea, că sunt un om cu bun-simţ,corect şi politicos. Pe alocuri, până la exagerare.
RăspundețiȘtergereŞi mare mi-a fost mirarea când au tot început să apară oameni (culmea, inclusiv oameni care îmi sunt dragi şi cărora le sunt şi eu dragă, oameni frumoşi pe dinăuntru) care m-au sfătuit de bine. Cică bunul-simţ e overrated. Cică, ar zice tot ei, corectitudinea e obsolete. Cică politeţea, mai ales excesivă, te face mai degrabă fraier. Cum-necum, am ajuns să port în frunte eticheta de "încă una fraieră". Halal dreptate!
@irongates: Da, asa este, sistemul de referinta e gresit, dar numai pentru unii, care nu stiu daca par majoritari fiindca se agita mult si-ti sar in ochi sau chiar sunt majoritari...Totusi, sunt convinsa ca sunt si oameni care se raporteaza la valori adevarate ^_^ Oricum ar fi insa, mie tot nu-mi plac termenii de smecher si fraier :) Am alergie la ei si la fobia asta a romanilor (justificata, ce-i drept, de multitudinea celor care vor sa-i insele cumva) de a nu fi "fraieriti" :(
RăspundețiȘtergere@Hargrave: Power to Fraieri! :))Spune "Buna ziua!" in continuare, tu reprezinti un semn de civilizatie :) Mersi pentru comentariu ^_^
@Svea: E totalitarismul smecherilor aici, nu democratia fraierilor! :D Serios vorbind, sunt perfect de acord ca nu trebuie sa ne lasam "asimilati", ba dimpotriva. De aceea incerc sa le vorbesc frumos si celor care par a deschide gura sa ma injure, si ei tot oameni sunt si trebuie sa sesizeze cand cineva are intentii bune. Cred ca o astfel de metoda e mai buna decat agresivitatea auto-impusa, daca nu merge iti vezi de treaba ta si gata. Mersi de vizita si comentariu! :)
@Lady Io: Sarbatorim fraierimea cu un ceai bun, desigur! :)) Mi-ar face mare placere :) Numai o rugaminte am: sa mai asteptam nitel pana se mai incalzeste ca tare greu ma mobilizez in zile geroase. Stabilim pe mail, nu? :) Ce bine! Mersi de invitatie! :)
@Zazu: Vii in Romania?! Facem "Fraieri Party" atunci :))
@Day-Dreamer: Same here, am avut aceeasi problema cu defecte si calitati, dar cred ca am capatat o incredere confortabila in mine si ceea ce reprezint odata cu toata aventura japoneza. A fost prima data cand am luptat din tot sufletul pentru ceva si cand mi-am simtit toate eforturile rasplatite. Bunul-simt nu e niciodata overrated, cred eu. Trebuie sa privim si mai departe de prezentul asta ciudat, bunul-simt e semn al normalitatii, daca il aruncam acum ca pe o carpa demodata, cine ne garanteaza ca vom ajunge vreodata la normalitate fara el sau ca-l mai recuperam convenabil dupa ce intra lucrurile pe un fagas civilizat?
Eticheta aia iti face cinste si o sa poarte alta denumire cand termenul de fraier nu va mai fi auzit decat rareori, iar smecherii de nivel actual vor fi ca dinozaurii :)) si nu ma refer la marime :)))
Mie apropiatii imi zic ca sunt "bleaga" :) Eu ma ridic sa las batranii sa stea jos, eu cedez randul tuturor celor care par grabiti, vorbesc frumos si nu ma rastesc niciodata...si se intampla ca o data la 2-3 zile sa dau peste un "smecher" sau "smechera" locala care ma fac sa imi doresc sa fiu si eu rea si insensibila macar pentru o zi...dar nu imi iese. Asa ca raman in continuare bleaga sau fraiera sau cum s-o numi.:)
RăspundețiȘtergerenice!
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereliga asta are multa lume in calitate de simplii membrii si nici un conducator...asta e caracteristica ei din pacate. in celelalte ligi (fite si scheme in cap) toata lumea e sef.
:)
tocmai ce m-am delectat citind textul tau si savurand un ceai verde japonez!
RăspundețiȘtergereps: am mutat blogul cu totul la adresa noua.
RăspundețiȘtergere@VertAnge: Bleaga e termenul atenuat a fraiera :)) Si iti face cinste! :D Cei apropiati ne vor binele cand ne indemna plini de grija sa fim mai "descurcareti". Si eu, tot ca tine, am zile in care imi vine sa-mi dau peste degete cu aratatorul ca sunt "naiva", dar apoi imi dau seama ca...imi place de mine asa naiva :) Keep up the good work, o sa ai ce spune la intalnirea fraierilor, daca o vom organiza vreodata :))
RăspundețiȘtergere@MariusBerescu: Multumescu frumos, bine ai venit! ^_^
@Belle: Ai pus punctul pe i, e prea democratic partidul fraierilor, toti se invita unul pe celalalt sa ia fraiele, nu din neputinta, ci din alte sentimente mai pozitive :) Mersi de vizita, ca intotdeauna! :)
@Jocktherock: Bine ai venit! ^_^ Nu stiu textul cat e de savuros, dar ceaiul verde japonez e bautura mea cea de toate zilele! :) Zilele acestea am baut cate doua ceainice de ceai pe zi datorita faptului ca am gasit in sfarsit de unde sa cumpar ceai de calitate in Bucuresti :) Mi-am luat si de la Demmers si nu prea mi-a placut...
@Zazu: Am notat si schimbat in blogroll, sa traiti! :)
sa-traiti-si-dumneavoastra! ;)
RăspundețiȘtergereDa, nici eu nu sunt prea incantata de lupta cu troienele, dar o facem de indata ce se mai incalzeste :).
RăspundețiȘtergereFraieri-party... suna bine!
eu astept cu speranta ziua in care raportul fraier - jmecher va inclina in favoarea fraierilor (care suntem :)) si in acest fel ne vom putea apela cu totii ca "oameni". pana si jmecherii se vor simti obligati sa invete apucaturile oamenilor, ca sa nu ramana in minoritate. un vis frumos...
RăspundețiȘtergereMisaki, ca să te mai scot din supărări, vezi că ai o nominalizare la mine în sufragerie :) Și poate ai chef și tu în weekend să faci câteva nominalizări, găsești detaliile :) Pupez și weekend fain!
RăspundețiȘtergereIn ciuda vicisitudinilor, se poate supravietui si-n Romania, cu conditia sa bei in fiecare dimineata Actimel. Bula sa protectoare te face imun. =)) Daca ti-ai luat cu tine laptopul si ai cateva bloguri pe care le urmaresti (macar doua sa fie "japoneze") viata e chiar suportabila. Ba chiar foarte frumoasa. :D
RăspundețiȘtergere@Alina: Impartasim acelasi vis frumos! ^_^ Pe principiul "cand trei oameni iti spun ca esti beat, du-te la culcare" :)), cand exista oameni care cred ca raportul asta se va inversa si sunt dispusi sa lupte, in felul lor desigur, pentru asta atunci...smecherii se vor duce la culcare :)) Multumesc de vizita si comment! Foarte incurajator este cand vin oamenii si-ti reafirma pastrarea unor valori :)
RăspundețiȘtergere@Lia: Am vazuuut ieri seara, multumesc mult de tot! Plus ca sunt tare de acord cu alte nominalizari ale tale, probabil as face o lista asemanatoare daca as cunoaste atatea bloguri din atat de multe categorii :))
Suparata nu sunt, sper ca nu par asandin postare :) Intotdeauna cand inghit o pastila amara speranta care nu ma paraseste indulceste totul ^_^ Si oamenii care imi citesc randurile, mai mult sau mai putin interesante si apoi vin si ma incurajeaza :) te pupez si-ti multumesc inca o data ca te-ai gandit la mine ca la un om care "cultiva gradina" :)Aaa, cu aceasta ocazie am dat nas in nas cu multe bloguri interesante :)
@Arcadia: Bine ai venit! ^_^ In loc de Actimel subsemnata supravietuieste la limita cu Bifidus de la Brasov :)) Sigur, mi-am facut cazemata mea (ca tot e sezonul :D) din bloguri, site-uri japoneze, carti si oameni fraieri ca mine, dar...odata si odata tot mi-ar placea sa-mi largesc aria de confort :) Si mi-ar placea tare sa simt ca apartin cumva de tara asta in care m-am nascut, sa simt o legatura cu oamenii de pe strada cum simteam, culmea!, in Japonia :) Imi pare bine ca ai ajuns pe plaiurile mele virtuale japoneze, cu ocazia aceasta pot si eu sa citesc postarile tale cu un suvoi de cuvinte impletite si umor, exact pe gustul meu :)
Cand toate merg de-a-ndoaselea, iti mai ramâne umorul ca unica sansa de supravietuire. Ma bucur si eu ca te-am descoperit :)
RăspundețiȘtergereSi eu ma numar printre fraieri. Cred ca ar mai fi o sub-categorie: fraieri senzitivi. Cum se defineste? Pai simplu, ma consideri fraiera si tu esti "jmeker", din acel moment nu mai existi. Cred ca cea mai mare lovitura pentru smecherasi, cocalari, pitipoance, manelisti, fitosi, burtosi cu lanturi, whatever.. e sa-i IGNORI. Din cate vad in jur, nu suntem pe cale de disparitie :) Ce bine!
RăspundețiȘtergere@scrumbie: Eu as fi zis ca toti "fraierii" au o latura sensibila (alt cuvant pe care-l ironizam din pacate...), probabil unii mai pregnant decat altii ^_^ Si eu aplic tot strategia ignoratului, insa vad niste probleme in ea: incercand sa ma retrag cat mai la adapost in coconul meu ma trezesc ca lumea smecherilor se extinde si creste, iar eu ma simt exclusa din propria comunitate, e o dezradacinare mai putin evidenta. Apoi: cand noi tacem, ei vorbesc si nu ne fac cinste...Plus ca se creeaza sentimentul ca ei sunt majoritari, ca astfel de comportamente sunt normale si ca noi, astia "fraieri", trebuie sa deprindem niste apucaturi mai "descurcarete", nu ei sa se mai cizeleze.
RăspundețiȘtergereEu ma simteam relativ ok in bula mea de Actimel, cum zice Arcadia :), pana cand am stat de vorba mai mult cu niste oameni care-mi spuneau ca visul lor este sa-si faca o casa cat mai departe de civilizatie, in munte. Sa traiasca cat mai izolati de ceilalti romani...Am inteles prea bine acea dorinta, dar m-a lovit o tristete profunda. Adica cum? Sa traiesti aici, dar de fapt sa nu traiesti aici? Sa te feresti de alti romani ca de ciuma? Mi se pare o insingurare mai mare decat a unui roman in strainatate (si am simtit genul acesta de insingurare...).
Intr-un fel al mic, fara indoiala, vreau sa fac ceva, sa ma intind si sa prind mana unor oameni ca tine, cei care au comentat aici si altii care m-au incurajat ^_^
Una peste alta, ma gandesc serios la ce am putea face. Poate Proud To Be Fraier Tea Party :)) Sa ne vedem ochii si sa stim ca suntem parte din ceva bun :)
Ai dreptate, nu poti sa te izolezi. Imi place ideea de Proud to be fraier tea party! :)
RăspundețiȘtergereCata dreptate; si sesiunea ce tocmai s-a incheiat (Yatta!) mi-a dovedit ca sunt o fraiera printre atatia smecheri. Sau inocenta cum ma numea un coleg din categoria opusa.
RăspundețiȘtergere@Scrumbie: Ramane stabilit atunci, poate reusim si noi sa ne cunoastem inainte sa pleci iarasi in Japonia :)))
RăspundețiȘtergere@Alecsa: Te astept la party atunci, cand vor trece nitel nametii astia si ne vom bucura de un soare datator de sperante fraieresti, dar atat de dulci...^_^