Obento - Mona Lisa pranzului la caserola (1)

Obento continand: orez, sos, broccoli, morcovi, castraveti, ridichi, triunghi branza brie, fructe de padure si o mini-tarta cu vanilie @ All Rights belong to Sakurano Kitsa (thank you!)
Corect imbracat, camasa alba, costum negru, uniforma de salaryman (noi i-am zice corporatist, probabil, sau pur si simplu angajat). Facea o baie de soare pe o banca in parc, totul verde in jurul sau. Singur. Parea ganditor. Ma intrebam daca este cumva un personaj ciudat, un somer care a ramas poate cu minciuna mersului la birou zilnic. Mi-l inchipuiam deja cum isi ia ramas-bun de la sotie in fiecare dimineata, grabit, morfolind un ziar, incercand sa balanseze servieta si umbrela intr-o mana. Indata ce iese din perimetrul in care l-ar putea repera vreun cunoscut, graba dispare, colturile gurii cad, se indreapta spre parc unde sta ceasuri-ceasuri dezolate pana la o ora nerezonabila de intoarcere acasa, ca de la munca asidua.  Oricat as fi de partinitoare, imaginatia mea nu mesterise imaginea din nimic, citisem despre un caz asemanator in JapanTimes, editia online in engleza, desigur, fiindca cei 2.000 de kanji necesari pentru a citi ziarul in japoneza ma evitau cam fara gratie, in ciuda…mai degraba, din cauza lipsei mele de interes pentru ei.

Un pas in fata si observ in mana sa cutiuta: obento! Ha? Deci asta era, omul era in pauza de masa. Se vede treaba ca ii pria sa manance la aer si la soare si la verde, un picnic in mijlocul zilei de munca. A luat o ultima inghititura de orez, si-a turnat rapid niste ceai verde si a plescait aproape multumit, as indrazni sa spun, dupa care si-a modificat expresia contemplativa, de samurai admirand o floare de cires, cu una business-like si s-a indreptat cu pas hotarat catre gigantul din sticla si otel care adapostea birouri.

Obento pentru un copil cu: paste, carnati, ardei grasi, spanac, sparamghel la grill si fructe rosii @All rights belong to Sherimya (thank you!)

Ora pranzului e sacra in Japonia. Ca la un semn, rasar grupuri-grupuri ce se indreapta spre cantine, spre Se7en Eleven sau alt mini-supermaket perfect aprovizionat cu mancare rapida, dar nu neaparat in intelesul nostru de fast-food sau pur si simplu catre un parc unde isi improvizeaza un picnic de toata admiratia cu lunchbox-urile aduse de acasa denumite obento.

 

Eki bento -  pranz la caserola vandut in statiile de tren dintre orasele mari, la un pret foarte bun (aproximativ 8-10 $); in general contine mancaruri specifice orasului; cel de fata are orez, legume, peste la gratar, rulada de omleta - tamagoyaki; tsukemono - muraturi japoneze.

Un obento clasic include o portie generoasa de orez japonez, lipicios si usor dulceag, diferit la gust fata de orezul pe care-l foloseste bucataria romaneasca, o portie mai micuta de carne/peste/fructe de mare, alta de legume preparate in diverse moduri si, uneori, un ceva mic si dulce. Cum in Japonia atentia pentru detaliu depaseste orice limita imaginata de noi si credinta ca mancarea trebuie sa incante ochiul intai este de capatai, obento si-a creat in jurul sau o intreaga industrie: carti de bucate destinate exclusiv pranzului la pachet, ingrediente gata preparate ce necesita numai “asamblare”, cupe din silicon si hartie colorata pentru compartimentare, forme si tipare pentru artistul gastronomic din fiecare japonez si, la piece de resistance, cutia de obento, ambalajul.

Bento pentru sot, ceva mai serios @All rights Lyvvie (thank you!)

De la cutiute mici, roz bombon, cu iepurasi sau Hello Kitty pana la cutii spatioase, compartimentate, din lemn lacuit, folosite in mod traditional de Anul Nou, oricine isi poate gasi ceva pe masura apetitului si a preferintelor. Industria obento nu oboseste: s-au inventat cutiile cu ioni, pentru a pastra igiena perfecta a mancarii prin evitarea formarii de bacterii, cutiile cu folie protectoare ce pastreaza temperatura, cutiile in forma de personaje dragute, cutiile ce pot fi incalzite la microunde fara probleme, cutii colorate si decorate in functie de sezon (sakura- floare de cires, momiji- artar) etc.

 

@All rights nonochan (thank you!)

Obento capata o perspectiva deosebita, specifica Japoniei, atunci cand vine vorba despre lunchbox-urile copiilor de gradinita, preparate de mame in fiecare dimineata. Este o adevarata cultura, o norma a societatii sa arati copilului cat de mult esti implicat, cat de mult iti pasa de el, printre alte moduri de exprimare, desigur, preparand cel mai frumos obento care sa-i aduca admiratie la scoala. Unele mame petrec un ragaz considerabil decorand obento-urile copiilor, incercand sa-i faca pe cei mici sa manance cu placere mancare sanatoasa, gatita acasa, incorporand legume de tot felul si fructe. Si reusesc, in majoritatea cazurilor. Un obento spectaculos este calea sigura spre succes si integrare la groapa cu lopatele si nisip.

@All rights Laura Bento (thank you!)

  

Exista numeroase motive pentru care japonezii apreciaza asa mult obento-urile:

• Economisesc banii pe care i-ar da in fiecare zi pe un pranz cumparat din oras, bani care ajung la o suma frumusica pe luna;
• Stiu foarte bine ce ingrediente au fost folosite, daca au fost proaspete, de buna calitate si preparate corect din punct de vedere igienic;
• Adapteaza pranzul in functie de nevoile si preferintele lor, adesea mancand mult mai sanatos decat ar fi facut-o daca ar fi achizitionat mancarea din comert;
• Mananca portiile programate, considerabil mai mici decat portiile cu care suntem noi obisnuiti;
• Mananca variat, acesta fiind un principiu al bucatariei japoneze ce considera ca la o masa trebuie sa se regaseasca toate cele 6 gusturi (dulce, sarat, amar, acru, picant si…umami, asa-zisul gust delicat);
• Multi considera obento o forma de exprimare, sansa de a creea ceva placut ochiului si folositor stomacului.

Sigur ca in Japonia problema timpului necesar prepararii unui obento nu este atat de evidenta ca in alte culturi avand in vedere ca sotiile si mamele sunt cele care se ocupa de asa ceva, iar ele nu au joburi la care trebuie sa ajunga, in general.  Cu toate acestea, exista numeroase tips&tricks pentru a alcatui un pranz la caserola gustos, sanatos, transportabil fara riscuri de murdarire sau stricare si foarte aratos.

@All rights popartichoke (thank you!)
 

Despre acestea, in postarea urmatoare.