miercuri, 12 mai 2010

Bicicleta, vantul si fusta

Trei cuvinte ce par a da nastere unor fraze cu dezastre sau poate unor interjectii de surpriza neplacuta. Eu cred ca dau nastere unei experiente placute. 

Am redescoperit bicicleta in Japonia unde mi-am cumparat pe bani putini o mamachari, adica o bicicleta de bunicute, cu portbagaj si cos in fata, frane scartaietoare si claxon ruginit, lipsita de orice gadget sau curbe moderne. N-am starnit nicio privire amuzata, bicicleta e un mod de transport urban perfect viabil, nu indicator de status social...In plan psihologic, bicicleta inseamna libertate pentru mine, la fel ca si fusta. Cand pocnesc din pedale si scutur din ghidon, chipul infrunta aerul si viteza cu lucirea unui avion pe cer. 

Mai temerari decat mine, japonezii merg pe bicicleta adapostiti mai mult sau mai putin sub umbrele in culorile curcubeului ce va rasari curand. Pe o panta lina sunt depasita de o mama ce-si cara un copilas pe portbagaj si unul in cosul din fata, iar la coltul strazii ii cedez trecerea unei doamne in varsta care apoi urca panta mai repede si mai vanjos decat mine lasandu-ma sa ma intreb cata miscare facem noi, romanii, de fapt...

De aceea, vreau sa le felicit sincer pe fetele de la VeloBello pentru initiativa de mai jos:

9 comentarii:

  1. Mmmm, ce dor mi-era de postările tale!
    Aşa e, bicileta e la mare preţ în multe ţări occidentale şi nu numai. Nici suedezii nu fac excepţie şi nici nu se putea altfel, având în vedere cultul lor pentru mişcare în aer liber. Chiar azi priveam cu jind la bicicliştii ce-şi fac apariţia, zilnic, în drum spre şi dinspre servicii. Zic cu jind, că, din nefericire şi multă ruşine, nu ştiu pedala :(
    Lăudabilă iniţiativa celor de la VelloBello!

    RăspundețiȘtergere
  2. @Svea: Multumesc, si mie de povestile tale din Stockholm! :) Se invata repede pedala, parol! :D Eu nu mai mersesem din copilarie pe bicicleta cand mi-am cumparat in Japonia, dar am dat cateva ture mai pe inserat, cand nu ma vedea nimeni si a fost ok. Stii cum se invata sa mergi pe bicicleta? Te urci pe bicicleta si dai din pedale de doua ori :))

    In Amsterdam erau stopuri speciale pt biciclisti (nu mai vb de piste sau alte facilitati) si cand se facea verde vedeai o mare de oameni pe bicicleta, unii cu pachete de la IKEA (!), altii cu plase cu mancare, copii in cos sau pe portbagaj, animalute etc. Cu adevarat se vedea ca era un mijloc de transport luat in serios...

    N-am nimic impotriva masinilor sau a altor forme de transport, mi se pare si mie comod si placut sa merg cu masina, insa efectiv nu se poate sa o folosim zi de zi in Bucuresti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte draguta initiativa...nu stiu ce se intampla in ultimul timp, dar aud de tot felul de actiuni pentru biciclisti. Din pacate nu am reusit sa ma alatur pana acum , pentru ca nu am bicicleta si ma trezesc de fiecare data prea tarziu pentru a prinde una la centrul de inchirieri:)

    RăspundețiȘtergere
  4. @VertAnge: Da, s-a inmultit numarul de biciclisti si de actiuni facute de ei in speranta ca se vor imbunatati conditiile de circulare cu bicicleta in Bucuresti, ceea ce nu poate sa duca decat la si mai multi biciclisti :D Sunt si bloguri, precum VeloBello, unde se anunta din timp plimbarile acestea cu grupul pe 2 roti :)

    Eu as vrea sa merg sambata nu numai pentru ca sustin folosirea bicicletei cat mai mult, ci si pentru ca deseori am experimentat actiuni de "sicanare" in trafic (dar unde nu este sicanata o fata in Romania?!...) si cred ca actiunea transmite un mesaj puternic pozitiv: putem merge pe bicicleta, putem fi cochete si aranjate, ne pastram feminitatea chiar daca cateodata nu stim cum sa ne "deghizam" mai bine, cum sa nu iesim in evidenta ca sa nu fim tinta atentiilor nedorite.

    RăspundețiȘtergere
  5. nu vreau sa fiu catza si sa zic iar ca in RO e chiar periculos sa mergi cu bicileta, din cauza de marlani, trotuare inalte cu borduri noi, soferi cretini... in Austria insa ma urc cu placere pe bicicleta si, mai ales, fara frica...

    RăspundețiȘtergere
  6. ps: Viena, Austria. o doamna imbracata in costum business, cu o fusta nu tocmai lunga, dar nici prea scurta (cam deasupra genunchiului, asa), cu o geanta tip servieta, cu pantofi cu toc iese intr-o seara dintr-o cladire de langa universitate. nu se indreapta spre masina ci spre... bicicleta. mi-am zis in gand: "asta da normalitate"

    RăspundețiȘtergere
  7. @Zazu: Asta nu e observatie de catza (de unde-ti venii ideea?! :)), e o observatie foarte pertinenta. Si eu consider ca e periculos sa mergi cu bicicleta in Bucuresti, insa nu vreau sa renunt la ceva atat de placut, viabil, civilizat. In apararea Bucurestiului totusi, am vazut ca pentru Londra se fac statistici anuale ale decesurilor ca urmare a accidentelor de bicicleta. Oriunde exista trafic intens, exista si probleme cu bicicleta (mai ales cand virezi si te situezi la asa-numitul punct mort al oglinzilor unei masini). Restul factorilor...sunt chestii cu parfum local :)))

    Pe tocuri n-am incercat sa biciclesc :)), dar am vazut pe site-uri de street fashion ca se poate :D

    RăspundețiȘtergere
  8. Se poate pe tocuri! :D si cu fusta! aproape zilnic ;)

    RăspundețiȘtergere
  9. @Ami: Banzai! :) Te invidiez nitel, in a positive way, desigur! :))

    RăspundețiȘtergere