marți, 9 martie 2010

Gafele japoneze ale lui Misaki

 Comics Credit @ Gaijin Jump
Seara, la ceas de taina, din jurul micilor mese rotunde de pub englezesc razbat voci soptite, iar pe podeaua de lemn se alungesc siluetele umbrelor. Capetele atat de non-japoneze in revarsarea coafurilor blonde, brune sau roscate se apleaca inainte ca sa auda mai bine povestirile, mereu aceleasi, mereu sorbite cu nesat ca un folclor ad-hoc creat, o bruma de cultura comuna gaijin-ilor, strainii din Japonia. Ca la un semn, toti incep sa rada, un Roman si un NeoZeelandez isi arunca priviri complice, iar Scotianul bate prieteneste spatele Fijianului de alaturi. In mijlocul civilizatiei nipone, diferita ani-lumina fata de ceea ce cunosc cu totii, formeaza o insula, sunt poporul Foreigner.

Misaki lua aminte la conationalii sai Foreigners si citea mult mult despre obiceiurile japoneze de teama sa nu jigneasca pe cineva prosteste. De aceea, desi abia ce devenise cetatean Foreigner, ii putea insoti adesea pe cei mai experimentati in traiul japonez fara ca acestia sa trebuiasca a-si tine ochiul deja oblicit pe toate cate le facea Misaki. 

Intr-o buna zi, in trenul catre Osaka, Misaki da nas in nas cu un Foreigner necunoscut, o domnisoara Americanca, dupa vorba, dupa port. Aceasta a fost ocazia in care Misaki a putut asista live la intamplarea uneia dintre intamplarile care stau la baza culturii Foreigner.

Domnisoara in cauza, foarte amabila si volubila, il privea cu dulceata aproape materna pe tancul japonez adorabil ce sedea cuminte in bratele mamei sale, alaturi, pe bancheta din tren. Zahar, zahar! In ochii ei lucea Sclipirea, urma sa-i spuna mamei zambitoare cat de aplecator-de-dragut este micutul. Acest "aplecator-de-dragut", Kawaii, dragutosenia ce se cere manifestata in orice, de la aspectul fetelor pana la decoratiunile gurilor de canal, pornise focos de la corzile vocale ale Americancei. Mama ii zambeste si mai tare si se pregateste sa-i multumeasca printr-un "arigato" sau o inclinare a capului, insa zambetul i se schimonoseste, colturile gurii cad deprimate si mainile isi impietresc imbratisarea copilului in momentul in care Americanca adauga incantata un "so", pesemne dorind a spune "foarte aplecator-de-dragut", sooooo cute.

Vedeti dumneavoastra, kawaii-so, este un japonezo-englezism foarte nefericit, un mariaj ce sfarseste inevitabil in divort, cu paruieli si partaje noroioase. Kawaii-so inseamna "bietul de el, (insert o insulta gen "ce uratel e!")"...Ceea ce demonstreaza ca mix-and-match nu e intotdeauna cea mai buna idee.
 
Comics Credit @ Gaijin Jump
Mama s-a ridicat ofensata si a parasit vagonul la prima statie in timp ce domnisoara, observand-o pe Misaki, nu se stie cum, Misaki ar fi putut jura ca era de neobservat asa chircita dupa un nene care facea sumo in mod evident, a venit si s-a prezentat spunand despre ea ca e "Amy-san". Se respecta asa cum ar trebui sa ne respectam cu totii pe noi insine, sa ne adresam noua ne- n- cu "domnul" sau "doamna".

Salut, incantata de cunostinta, eu sunt domnisoara Misaki!  

9 comentarii:

  1. Vai saraca tipa! Nu mi'as fi dorit sa fi fost in locul ei... x_x

    ^_^

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu stiu daca nu tine si de mentalitate, pana la urma este de asteptat ca un strain sa greseasca pronuntii, accente si ma gandesc ca nu e foarte greu de fapt de diferentiat din context ce anume s-a incercat sa se comunice.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu aş fi ceva mai tolerantă cu oamenii care nu îmi cunosc limba, mai ales în astfel de situaţii. Cred că e mult mai sănătos acordând prezumţia de nevinovăţie interlocutorului decât dacă m-aş grăbi să-l trimit la eşafod. Astfel de greşeli, de încurcături sau cum vrei tu să le spui sunt inerente.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Hargrave: Intotdeauna e trist cand jignesti pe cineva, mai ales ca ea nu dorea acest lucru :( Oamenii inteleg de cele mai multe ori ca intentia era buna, dar se mai intampla si sa se simta atat de prost, mai ales in Japonia, unde sa fii jignit nu e la ordinea zilei, incat apar si reactii ca a mamei japoneze. Mersi de vizita! ^_^

    @Lady Io: De fapt, japonezii sunt foarte toleranti cu strainii cand vine vorba de limba japoneza, sus am fost martora unei reactii mai puternice pt ca era o jignire in public si venea din partea unei Americance, cu al carei popor japonezii au o relatie de love-hate :))

    De obicei, japonezii ii lauda pe straini si daca stiu sa zica "Buna ziua sau Multumesc" pentru ca ei oricum cred ca niciun strain nu va putea vreodata sa vorbeasca "perfect Japanese". Problemele adevarate incep abia cand vorbesti japoneza bine si un batran xenofob pe strada continua sa se chinuiasca in engleza sau prin semne sa-ti explice ce ai intrebat, refuzand cu incapatanare sa creada ca un outsider a putut deprinde ceva intrinsec civilizatiei nipone...

    @Day-Dreamer: E greseala mea ca nu am mentionat si subliniat ca am scris despre o reactie exceptionala, nu despre cum primesc in general japonezii greselile de limba :( Asta imi serveste de lectie pentru data viitoare: ar trebui sa fiu mai atenta sa acopar mai bine un topic de postare :P

    @Anonim: Multumesc de vizita! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte neasteptat raspuns dar cred ca ceea ce
    subliniaza aceasta intamplare este faptul ca atunci cand mergi intr-o tara straina trebuie sa ai grija ce spui pentru a nu jigni sau induce in eroare persoanele cu care vorbestii .

    Acum stiu si eu sa nu spun acest cuvant

    NICIODATA

    RăspundețiȘtergere
  6. @Dan_k: Cred ca mai subliniaza ca, desi e perfect normal sa fii destins si sa te bazezi pe natura ta buna si cuceritoare, e cu atat mai bine sa te informezi un pic inainte, sa acorzi importanta unei posibile jigniri, nu sa o ignori pe motiv ca esti strain si ti se va ierta. De gresit, oricum vom gresi, dar e bine sa incercam, sa se vada ne pasa de cultura in care am intrat :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Inainte sa plec in Dubai m-am documentat temeinic asupra obiceiurilor si legilor locale, bine stiind ca poti lesne sfarsi cu catuse daca incalci regulile.
    Dar, desi m-am straduit, tot am calcat pe bec cand m-am asteptat mai putin: mi-am invitat sotul in cabina de proba, sa-si dea cu parerea despre rochia pe care voiam s-o cumpar. Ei bine, am fost aspru admonestata! Nu are voie un barbat sa intre cu tine in cabina. Exista o anticamera unde asteapta cuminti toti barbatii. Si unde vin pe rand femeile sa ceara pareri. Daca au curaj sa se lase privite de zeci de ochi. :D

    RăspundețiȘtergere
  8. @arcadia: Intocmai ca duminica la promenada pe bulevard in orasele mici :)))

    Inevitabil vom face greseli intr-o cultura necunoscuta, mai ales daca e foarte diferita de cea din care provenim. Eu sunt oarecum partinitoare fata turistii americani, recunosc, fiindca am intalnit multi care veneau in Japonia numai ca sa-i priveasca de sus pe japonezi, vorbind tare si neobosindu-se sa respecte unele reguli de baza.

    RăspundețiȘtergere