sâmbătă, 7 august 2010

Vara doamnelor cicade


Zgomot asurzitor de cicada, insecta laudaroasa ce-si trambita iesirea de sub pamant dupa 2 ani de suferinte si inaltarea catre copaci cu un set de aripi nou-noute. Un pepene zemos pe nisipul unei plaje asteptand masochist sa fie nimerit de o bata de baseball ezitanta in mana unei japoneze micute legate la ochi. Umi – oceanul – cu ale sale mii de insulite, sase mii optsute cinzeci si doua, face sha sha clatinandu-si valurile cum isi clatina capul un tata cu atatea fete gandindu-se la zestrea lor. Cum? Nu stii sa inoti?! Japonezi lansandu-se la apa cu siguranta unora ce au piscine in curtea liceului si pentru care orele de educatie fizica inseamna bazine in lung si-n lat, bras sau pe spate.

Batiste delicate, in carouri, cu personaje de anime, sobre sau uni in mainile tuturora, muncind pe rupte sa alunge stropii ce ies din oameni ca aburul din asfaltul incins dupa ploaie. Umiditatea este atat de ridicata incat parul se lipeste de ceafa la doua minute dupa ce ai iesit proaspat de la dus. Umbrele in dantele rasar protectoare din mainile japonezelor care platesc bani grei pe cremele de inalbire a pielii, transformand strazile in peisaje aproape victoriene.

Din loc in loc, plasate strategic, asteapta standuri cu kakigori, gheata maruntita indulcita, dupa preferinte, cu siropuri delicioase de fructe sau lapte condensat.

Afara totul se topeste si se amesteca parca in balustradele, marcajele si zebrele tolanite de-a curmezisul drumurilor, toate albe, atat de albe. Oamenii si cladirile se vad ca intr-un miraj, un pic incetosat.

Si daca in desert noaptea pravaleste temperaturi dramatic de scazute dintr-odata, aici aparatele de aer conditionat sufla in interioare din tot freonul lor. In orice magazin, birou, tren, metrou sau autobuz sufla crivatul. Angajatii nu au nevoie de evantaie sau umbrele, ci de sacouri sau saluri. De dragul clientului al carui confort primeaza chiar si numai pentru un minut cat isi arunca ochii pe marfurile din raft.

 Obi-ul ma tine dreapta ca si cum as fi prinsa intr-o menghina. La spate funda imensa roz prafuit fosneste usor la fiecare pas oprit in avantarea sa obisnuita de faldurile atat de stranse ale yukatei, kimonoul de vara. Ma chinuiesc sa urc cu multa demnitate niste scari nu prea inalte, gandindu-ma la cat de mult respecta japonezii portul lor national si daca savarsesc cumva vreo nepolitete purtandu-l cand sunt atat de evident straina.

Ma simt legata fedeles. Fiind mai catolica decat Papa, am cam exagerat cu stransul zecilor de sforicele ce fixeaza acest vesmant atat de fluid altfel. De incheietura mainii atarna neincapator un saculet pe post de geanta, cumparat de la Kyoto cu gandul de a-l transforma in punguta cu doi bani marunti din metal, iar coafura elaborata savant de un domn stilist si de un fixativ zelos e tare inalta; in timp ce marginile florii rosii imi gadila urechea imi imaginez ca pot sa fac un cuib de randunele din ea.

Cum mii de ochi ma masoara din cap pana in picioare, ma silesc sa demonstrez retinere si respect pentru vesmant, pasind ca si  cum geta din picioare n-ar fi cu un numar mai mici, ignorand faptul ca multe dintre japonezele de varsta mea poarta yukata ca pe o rochie despicata in fata, cu tocuri dintre cele mai inalte si sclipicioase, la concurenta cu zisa coafura si un machiaj incarcat cu negru.

Toate acestea au meritat pentru zambetul cald al unei doamne in varsta care imi spune numai atat: yoku niau de gozaimasu! (te prinde foarte bine) intr-o japoneza suprem politicoasa.

Flori celeste se aprind una dupa alta pe cerul Osakai. Stam asezati cu totii pe iarba privind frumusetea, intr-un moment impartit cu siguranta cu mii de alti japonezi; hanabi, spectacolul artificiilor, infloreste in August in toate colturile Japoniei.

A doua zi ma trezesc in zgomot asurzitor de cicada din nou. Inca merg tinandu-mi spatele drept in amintirea obi-ului. Japonezii se intorc in locurile unde s-au nascut ca sa-i primeasca pe cei plecati dintre noi ale caror suflete se intorc la cei dragi in ziua de O-bon. Inca ma gandesc la impartirea frumusetii cu acea comunitate din care faci parte…

18 comentarii:

  1. O experienta foarte interesanta. Nu am inteles insa icu ce erai incaltata.

    RăspundețiȘtergere
  2. In prima fotografie esti tu?
    Mi-ar placea sa ma imbrac si eu intr-un costum traditional japonez.

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu sunt satula de semi, pe-aici asa se zice, n-am auzit nici un japonez sa le zica cicade... Mai mult decat zgomotul e deranjant cand se-apropie de spatiul meu vital! Ai scapat de-asa ceva in Romania!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ashh! de cativa ani, de cand cu schimbarea climatica, au ajuns si in .ro ;)

      Ștergere
  4. @Lady Io: Uwaaa, mersi de observatie, intentionasem sa scriu un rand referitor si la incaltamintea ce trebuie purtata cu yukata, numita "geta", niste sandale din lemn destul de incomode. Ale mele erau si cu un numar mai mic, avand in vedere ca 38 este marimea maxima in Japonia [ei numeroteaza in functie de cm, asa ca 38 ar fi 25 (de cm)]. La kimono se numesc "zori" si sunt din alte materiale. Am inclus o poza in postare :D

    @VertAnge: As vrea eu sa fi purtat un asa kimono, cu o funda atat de frumoasa! Eu am o yukata cum au fetele acelea doua mergand pe strada :D Voiam la un moment dat sa-mi cumpar un kimono (desigur, nou ar fi costat cat vreo doua-trei burse de-ale mele :))), insa mi-am dat seama ca acest vesmant are sens si magie numai in mediul japonez. Pasind astfel imbracata pe strada, in vazul tuturor e ca si cum ai invia traditia iarasi si iarasi :) Mersi de vizita!

    @Ami: Da, semi se zice in japoneza, cicada e traducerea in romana/engleza :) Am citit ca nu sunt periculoase, chiar si daca te-ar intepa vreuna confundandu-te cu un copac (asa se "ancoreaza" pe copaci, ii inteapa) nu sunt veninoase. Sincer, cred ca as prefera zgomotul a o mie de semi in locul frazelor care uratesc limba romana la orice pas...Nu pot sa inteleg de ce cuvintele frumoase din limba noastra nu sunt folosite mai deloc, iar in locul lor se inventeaza injuraturi ca sa se spuna apoi cu mandrie ca romanii sunt cei mai creativi la asa ceva. Uite, tu ai scapat de asta, nu cred ca ti s-ar adresa cineva vreodata in Japonia cu "alooo, donsoara straina, fataaaaaa" :)))

    RăspundețiȘtergere
  5. Un mod original de-a descrie!
    Ador cicadele,chiar de sunt destul de mari si uneori imi plec capul sa nu ma atinga in "zborul" lor.
    Ele respecta cu multa strictete cursul vietii,inca ma minunez cum la venirea serii isi inceteaza zumbetul ca in zorii zilei urmatoare,la primele raze de soare sa-si inceapa din nou cantecul.

    Mai nou,domisoarele extravagante,pe langa machiaj si coafura,isi leaga obi-ul in fata si clipesc cu multa nonsalanta din genele false mult prea lungi.

    RăspundețiȘtergere
  6. AM recitit mesajul si se pare ca nu pot corecta greselile,
    Am vrut sa scriu "Zumzetul".:)

    RăspundețiȘtergere
  7. Anul trecut a fost la muzeul satului Zilele Japoniei (nu mai stiu exact cum se chema manifestarea) si am remarcat frumusetea kimomo-urilor si mai ales funda aceea. Totul era asa interesant si diferit de ce e la noi!
    Si am remarcat si politetea lor.
    Multa dreptate ai cu injuraturile si alte apucaturi urate de pe la noi si nu-mi explic de ce sunt considerate de cei care le "practica" ca fiind ceva bun si cu care merita sa te mandresti

    RăspundețiȘtergere
  8. @Sabina: Pe mine tare m-au enervat la inceput cicadele fiindca aveam terasa camerei exact in dreptul unor arbori plini de ele...Dar apoi am observat si eu statornicia lor, felul cum traiesc tipandu-si existenta o vara intreaga ca mai apoi sa piara in liniste.

    Isi leaga obi-ul in fata?!!! Din cate stiu eu, acesta era un fel de a purta obi-ul rezervat prostituatelor din Kyoto in epoca Meiji...Genele false nu cred ca vor disparea prea curand avand in vedere complexul/frustrarea japonezelor cu privire la scurtimea genelor. Asta e, eu ma complexam ca port 38 la pantofi si ele ca n-au gene lungi si ochii mari :))

    Multa sanatate celor doua "mogaldete" migdalate! ^_^ Mersi de vizita!

    @Tetris: Daaa, am fost si eu la acea manifestare, dar se pare ca am prins-o numai pe terminate cand nu mai era mare lucru. Politetea lor este atat de prezenta in vorbe si in atitudine incat se remarca imediat. Pe mine m-a frapat si m-a amuzat apoi, la ceva timp de locuit in Japonia, ca pana si insultele sau rautatile (toate culturile le au, nu?) erau spuse atat de voalat si de politicos incat nu aveai cum sa te enervezi fiindca nu aveai cum sa fii sigur ca ceea ce s-a spus era de rau :)))) Insulta cea mai mare este sa ti se spuna "baka", adica stupid, prost :D Fantastic! Cu toate ca japonezii sunt recunoscuti in lume ca fiind capabili de mari atrocitati (faptele lor din China in timpul razboiului stau marturie), tot ei sunt cei care cad in extaz in fata unei petale de floare de cires, se uita la drame despre onoare si lacrimeaza la dovezi de curaj si demnitate :))

    RăspundețiȘtergere
  9. :))) inca e buna varianta de adresare de care vorbesti, se poate si mai.. Dar sa stii ca si aici inca nu m-am obinsuit cu privile.

    RăspundețiȘtergere
  10. Felul tau de a descrie si ati prezenta trairile,ma face sa citesc fiecare postare a ta cu mai multa ardoare.

    Felicitari! :)

    RăspundețiȘtergere
  11. @Ami: Mie nu mi s-au parut niciodata privirile ofensatoare, mai degraba curioase, de o curiozitate copilareasca :)) Fata de unele priviri romanesti, din cap pana in picioare, la care aproape poti sa ghicesti gandurile ce iti judeca hainele, cerceii, fata, geanta etc. Cu toate astea am reusit sa sperii unul sau doi copii care nu mai vazusera multi straini pesemne, desi zau ca n-am infatisare sau comportament deloc amenintatoare :))))

    @Hargrave: Si mie imi face placere sa-ti regasesc intotdeauna comments-urile si sa stiu ca esti aici, langa mine, citind! Multumesc! :)

    @vreausapotsapotsavreau: Nice pseudonim! :) Multumesc pentru apreciere si sper sa mai gasesti ceva interesant de citit pe blogul acesta si cu alta ocazie! ^_^

    @VertAnge: E frumoasa, ma uit la ea cu jind cum sta cuminte in raftul dressing-ului :)) Poate ai putea sa incerci un kimono sau o yukata la manifestarile organizate de ambasada Japoniei sau de alte fundatii pentru promovarea culturii japoneze :D

    RăspundețiȘtergere
  12. super fain articolul!

    Incaltamintea japoneza se poarta intentionat mai mica decat masura piciorului, in special la portul national; asta pentru a nu prinde marginea de jos a kimono-ului, yukatei etc intre calcai si geta/zori, stricand astfel tinuta eleganta.
    Ai dreptate, in mod traditional, nodul/funda obi-ului se poarta in spate, insa exista un trend in momentul de fata, in special in marile metropole, de a purta yukata cu heko obi, innodat in fata, si cu foarte multe "bling-bling"-uri(in portul traditional, singura bijuterie acceptata este obidome, purtata pe cordonul ce tine nodul/funda la locul ei; bling-urile au aparut dupa frenezia cu lucky-charm bracelets; acestea sunt purtate in special cu yukata).

    RăspundețiȘtergere
  13. @Ume Bloom: E frumoasa tare floarea de prun (am vazut ca o folosesti in nume :)! :D Multumesc pentru aprecieri si pentru observatiile atat de interesante! Ca strain nu prea as avea dreptul sa-mi dau cu parerea asupra trendurilor in kimono, insa mie tot aparitiile simple imi plac :) Am o prietena japoneza cu niste trasaturi atat de curate incat nu are nevoie de niciun bling bling, kimonoul si yukata ii stau perfect! Arata asa cum imi imaginez eu ca trebuiau sa arate japonezele pe vremuri: foarte fina si demna :)

    RăspundețiȘtergere
  14. E primul meu comentariu pe acest blog, desi il urmaresc de ceva timp. Te-am ascultat la radio. おめでとうございます!
    素晴らしい記事です!
    Poza cu acea insula este Hachijouji, ne?^^

    RăspundețiȘtergere
  15. @Mihai: Multumesc pentru comentariu, Mihai! :) Imi pare rau ca raspund atat de tarziu. あろがとうございます!Pentru radio si pentru aprecierea postarii ^^ A doua poza, da, este Hachijou-jima, mi s-a parut o exemplificare buna, desi nu am ajuns acolo, din pacate...:(
    Eeee, iti tii blogul in japoneza? Trebuie sa fie destul de dificil, dar si rewarding :) Te mai astept, ori de cate ori gasesti ceva interesant ^^

    RăspundețiȘtergere