Tokyo - un tur virtual (4)

S-a lasat asteptata aceasta ultima parte a turului virtual prin Tokyo. Cui i-ar arde de vizitat cand la o aruncatura de bat sufla vanturile peste un desert, iar oamenii traiesc in oaze, ferindu-si fetele ca beduinii. Sau ca japonezii traind sub o amenintare nucleara.

E de la sine inteles ca turismul nu infloreste ca ciresii in Japonia acum. Turismul e mort?! Traiasca turismul! Sa fie un turism mai intelept, mai atent la oamenii simpli care-l inconjoara decat la pretul suvenirurilor si la poza cu geisha, sa fie responsabil si sa respecte, sa pretuiasca si sa inteleag ca lasa ceva in urma lui oriunde ar merge.

Asadar, Tokyo. Orasul-supravietuitor. Caruia i s-au clatinat zgarie-norii si i s-au insirat locuitorii in drum spre casa ca furnicile pe urma de mancare. Inainte sa vina un cutremur, un tsunami si niscai fire albe nucleare peste el, Tokyo arata asa, asa si asa. Acum...arata la fel. Doar se simte altfel. 

In Tokyo Dome se desfasoara cu multa tragere de inima meciuri si concerte. Japonezii adora baseball-ul, in mod suprinzator, avand in vedere ca n-are niciun gram de traditie japoneza in el. Il adora intr-atat incat il joaca intensiv in scoli si pe maidan, jucatorii talentati ajungand apoi la echipe consacrate din SUA. Intre baseball si sumo as stabili cu greu care este sportul national. 

 

Photo Credit@yehkai on Flickr (thank you!) 

Tokyo Dome

Photo Credit@machu on Flickr (thank you!) 

Daca am intreba un japonez, raspunsul ar fi "sumo" probabil. Dar nu neaparat in baza popularitatii, ci mai degraba in baza considerentelor de mandrie nationala. "Sumo" este un cuvant japonez, pana la urma, la origine desemna lupta cu un Kami (zeu) in ritualurile Shinto. Luptatorii profesionisti de sumo traiesc o viata incorsetata (desi la gabaritul lor, probabil ca ii insult scriind "incorsetat") de reguli extrem de stricte, stabilite acum sute de ani! In acest sens, sunt unul dintre cele mai traditionale grupuri din Japonia. Ca sa va faceti o idee pentru moment, imaginati-va ca sunteti obligati sa purtati aceeasi coafura, similara cu a stramosilor (samuraii, in acest caz), oricand va aflati in public. Din cauza acestei coafuri, sunteti usor de recunoscut de catre oricine. Nici hainele (bucatile de panza cu acoperire slaba din jurul soldurilor, in acest caz) nu vi le puteti alege dupa pofta inimii, trebuie sa purtati exact ceea ce vi se impune, de la materialul hainei pana la incaltaminte si sunetul pe care il scot pasii vostri.

Inainte de inceperea unui meci de sumo

Photo Credit@antonioperezrio.com on Flickr (thank you!)

Luptatori sumo, prin oras ^_^

Photo Credit@skorj on Flikr (thank you!) 

Unele dintre cele mai frumoase elemente ale peisajului tokyoit sunt parcurile. Un parc este, prin definitie, o capsula de natura care ii reaminteste omului ca exista viata in afara orasului. Cateodata, aceste memento-uri sunt atat de puternice incat te disloca din ritmul tau urban si te propulseaza undeva unde nu exista timp, cel putin nu indejuns pentru a contempla atata frumusete. Tokyo are astfel de parcuri. Complet rupte de blocurile de sticla si otel, de parca ai trece dintr-o dimensiune in alta.

Koishikawa Korakuen Park este unul dintre aceste locuri. Banuiala mea este ca mare parte din farmecul lor, din capacitatea lor fantastica de a te transpune altundeva este data de paraiasul ce curge obligatoriu in orice parc din Japonia care se respecta. Fata de fantana arteziana, paraul este la fel de natural ca un rid vizavi de o injectie cu botox. Sigur, botoxul este o creatie mareata a omului, priviti ce minuni face stiinta. Stiinta nu poate, insa, crea un rid, e prea complex, prea multe zambete, mirari, griji si indarjiri de luat in calcul.

 

Koishikawa Korakuen

Photo Credit@Sifter on Flickr (thank you!) 

Photo credit@Phil & Delph on Flickr (thank you!) 

Photo Credit @ Sifter on Flickr (thank you!) 

In apropiere se afla Tokyo University, cea mai prestigioasa universitate din Japonia, foarte apreciata in topurile la nivel mondial. Universitatea a luat fiinta in 1877, in era Meiji si este pepiniera din care iese cea mai mare parte a clasei conducatoare japoneze: prim-ministrii, artistii recunoscuti, inventatorii care au pus Japonia pe harta roboticii etc. Sapte dintre fostii sai studenti au primit premiul Nobel. 

Yasuda Auditorium

Photo Credit@daverson on Flickr (thank you!) 

Campusul e imens!

Photo credit @allaboutuni2307 on Flickr (thank you!)

Poarta Rosie (de acces in campus), construita in memoria nuntii Maeda-Tokugawa

Photo Credit@Shin Takeuchi on Flickr (thank you!)

Prin campus

Photo Credit @ Emily on Flikr (thank you!)

Va dezvalui un mic secret al Tokyo-ului: YaNeSen. Numele reprezinta imbinarea unor 3 strazi, Yanaka, Nezu, Sendagi, care pastreaza aspectul si un pic din atmosfera vechiului Tokyo.

 

Casa veche, de dinaintea celui de-al II-lea Razboi Mondial

Photo Credit @Tsuya Tsuya Nemury on Flickr (thank you!) 

Photo Credit @ Holy on Flickr (thank you!)

Photo Credit @Nemo's great uncle on Flickr (thank you!) 

Probabil ca intr-o alta viata am fost japoneza, altfel nu-mi explic de unde atata nostalgie pentru stradute intortocheate si constructii de lemn inconjurate de bonsai si semne indescifrabile. In YaNeSen ajung odata cu voi, in acest tur virtual, dar poate, intr-o buna zi am sa pot publica propriile mele fotografii de acolo.

Pana atunci, inchei acest tur virtual al Tokyo cu templele din Asakusa si gradina zoologica din Ueno. Vesnica axa traditional-modern intre care sta Japonia. Insa nu blocata. Doar bine ancorata.

 

Piata din fata templului Senso-ji 

Photo Credit @SBA73 

Imitatori ai lui Elvis din Ueno Park (sau poate sunt din filmul Grease?!)

Photo Credit @jhandelman on Flickr (thank you!) 

Kung-Fu Panda - Ueno style 

Photo Credit@torode on Flickr (thank you!)