Se afișează postările cu eticheta concurs. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta concurs. Afișați toate postările

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Cadou: ceainic, cupe si cutie pentru ceai din Japonia

Am primit un ceainic ciocolatiu in schimbul unor povesti. Forma sa, specifica ceainicelor japoneze numite "tokoname" il face usor de recunoscut pentru iubitorii de ceai verde japonez. Se spune ca ceaiul preparat in ceainice de lut are un gust mai dulce, mai delicat.

Citind frumoasele randuri ale Alinei m-am tot gandit unde mi-e linistea. Cateodata o intrezaresc printre aburii de ceai verde, o strang puternic in palme mirandu-ma ca are forma de cana. Beau ceaiul asa cum fetita cu chibrituri nu se putea opri sa aprinda fiecare chibrit, unul cate unul, stiind ca acea caldura infima va disparea aproape imediat. O parte din efectul terapeutic este acolo, il simt. Insa o mare parte s-a pierdut prin lipsa oricarei ceremonii.

Cateodata desfasor o ceremonie rapida in imaginatie: blochez tastatura computerului de birou, din sertar scot un ceainic rotofei din portelan roz-pal si o cupa asijderea; ceaiul verde proaspat adus din Japonia miroase a iarba si a libertate pe campii in cutiuta lui din lemn, simpla; torn apa calda, nu fierbinte, peste ceai in timp ce el se odihneste in sita rotofeiului; astept in mod placut, nu-l deranjez, anticipez caldura; torn licoarea in cupa, o apropii de ochi si aburul imi incalzeste fata; inchid ochii cat imi beau ceaiul; cateodata nu ma gandesc la nimic, alteori imi construiesc imagini si le zambesc intelegator ca unora ce ar merita sa fie realitati...

Ceainicul, cupele (2) si cutia pentru ceai pe care vi le ofer astazi sunt obiecte dragi. Cutia pentru ceai vine tocmai din Japonia. Mi-ar fi mai simplu sa las alegerea pe umerii virtuali ai unui site ca random.org, insa eu nu cred in valoarea lucrurilor obtinute numai cu noroc. Cred insa in oamenii care ajung pe acest blog si acorda un minut-doua din timpul lor randurilor mele. Voi m-ati ajutat sa ma (re)adaptez la mediul din Romania, desi am resimtit un reverse culture-shock mai puternic decat mi-am imaginat. Voi veti alege pe cineva dintre voi ca sa primeasca darul. In felul acesta toti daruim.

Cum functioneaza?

  • Va rog sa-mi lasati un comentariu la aceasta postare ajutandu-ma cu un raspuns: ce ritual va aduce linistea, ce va deconecteaza de la viata de zi cu zi?
  • Termenul de raspuns: pana la 1 decembrie, inclusiv;
  • La finalul acestui ragaz am sa postez un poll si fiecare dintre voi veti putea alege cui sa daruim, impreuna, un ceainic, 2 cupe si o cutie pentru ceai. Am incredere ca nu veti vota pentru sine, ci pentru altcineva al carui raspuns va place sau va inspira;
  • Termenul de votare: pana la 8 decembrie, inclusiv.

vineri, 19 martie 2010

Ghici ciuperca ce (blog) este?

Blogul lui Misaki a trecut in etapa a doua a votarii la Roblogfest, la categoriile Travel si Cultura. Le adresez tuturor celor care ma citesc o plecaciune si un "multumesc" din suflet.

Nici nu stiu bine de ce l-am inscris pe japonezul acesta micut in competitie, nu sunt convinsa ca ar trebui incadrat intr-o singura categorie de mai sus sau intr-una formata de ele doua combinate, dar mi-as dori de la acest concurs sa-mi aduca ce apreciez cel mai mult: oameni care sa-mi lase o bucatica din gandurile lor aici si sa plece cu o bucatica din Japonia ^_^

marți, 15 decembrie 2009

Tara e sub nameti; e vremea ca baba sa imparta pieptenii promisi

Acum cateva saptamani am promis ca impart obiecte japoneze in schimbul unei faceri de bine. Povestile despre prietenie, caldura umana, generozitate, implicare, combaterea nepasarii mi-au adus zambetul pe buze, va multumesc sincer tuturor celor care mi-au lasat o asemenea poveste, chiar daca asta a insemnat sa va "laudati" cu fapta buna. In viitor, sper sa gasesc o cale mai buna de a colectiona asemenea povesti, o cale ce nu va va obliga la confesiuni imbujorate care va dau senzatia ca va laudati pe sine si, deci, nu miroase a bine :)

Dorinta mea cea mare a fost sa pot trimite cate ceva fiecarei persoane care mi-a dovedit ca si in Romania exista speranta. Asa ca a fost nevoie de niste permutari si socoteli, in locul felicitarii cu samurai am mai adaugat o felicitare cantatoare, cadou personal de la o persoana speciala din Japonia, Cristina, dar pe care il ofer cu mult drag. Felicitarea cu samurai i-o acordam Samuraiului din dotarea proprie, o persoana care ma face in fiecare zi sa cred intr-un viitor frumos, sa zambesc si sa dau tot ce am mai bun :)

Asadar, toata lumea e castigatoare! Va rog sa-mi trimiteti, pe adresa de email: japonia[dot]departe[dot]aproape[at]gmail.com, unde [dot] va fi inlocuit cu punct, adresele voastre ca sa pot pune la posta micile obiecte de la mine. Multumesc! :)

Viorica este viitoarea posesoare a unui suport ce se incalzeste, pentru articulatii; va multumesc ca ati spart gheata si ca ati ajuta din nou o persoana ce v-a aratat nerecunostinta :)
Hargrave - portofelul alb; felicitari pentru personificarea lui Mos Craciun la copiii de gradinita si pentru daruirea hainelor purtate mai departe :)
Vlad Gabriela-Maria - felicitarea cu geisha, in relief; mult succes in proiectele tale de sustinere a romanilor creativi si cred ca era vremea sa primesti si tu ceva, prea oferi de zor pe blog :)
VertAnge - 2 plasturi termici, sper sa-ti incalzeasca mainile sau buzunarele halatului cat esti in spital :)
Tosh - felicitare cu muzica traditionala; spor la cat mai multe fapte bune chiar daca mai spargi si farfurii :)
Oana - felicitare cu muzica traditionala; va urez, tie si prietenelor tale, o prietenie cat mai indelungata si calda :)
Mihaela Zaharia - felicitarea acordeon, cu geishe; la cat mai multe calatorii frumoase si fapte de alungare a indiferentei :)
Calea Ceaiului - felicitarea cu sumo si 2 plasturi termici; multumesc pentru ca inveti oamenii cat de frumos este sa ai rabdare, ca atunci cand prepari si savurezi un ceai bun si fierbinte :)
Madelin - oglinjoara si 1 plasture termic; daca mi-ar fi returnat si mie cineva abonamentul cand l-am pierdut, n-as mai fi luat amenda :)
Basset Hound - incalzitor pentru articulatii; multa sanatate si la cat mai multe animale salvate de pe strazi :)
Irina - felicitarea cu semn de carte; oamenii aceia care se uita la tine intrebator cand ai facut o fapta buna gresesc, toata lumea ar trebui sa se uite admirativ :)
PurpleCrayon - portofelul negru; felicitari pentru asa familie unita in dragostea pentru animale si salvarea lor de pe strazi :)

Tin sa mentionez ca i-am oferit deja ceva Liei aseara, ei ar trebui sa i se ofere mereu pentru cate fapte bune face pentru copiii sarmani :)

Sper ca nu e nimeni dezamagit, data viitoare am sa incerc sa le impart mai bine ^_^ Numai bine va doresc la toti si va multumesc inca o data ca faceti Romania un loc mai bun si ca ma faceti pe mine o persoana mai buna :)

vineri, 27 noiembrie 2009

Tara arde si baba se ocupa cu impartitul de piepteni


Felicitare cu samurai, se monteaza pe suport

 

Felicitare in relief, Geisha

 
Felicitare care canta muzica traditionala japoneza

  
Felicitare transformabila in arena de sumo :))

  
Felicitare acordeon, cu tinere fete in kimonouri

  
Felicitare ce contine un semn de carte detasabil

  
Plasturi calzi, pentru a fi tinuti in mana sau in buzunare

  
Suporturi care se incalzesc; pot fi folosite la orice articulatie, nu numai ca in imagine :)

  
2 portofele cu imprimeu japonez, din material textil si 1 oglinda de buzunar compacta

  
Kaki, fructe japoneze foarte dulci, arata ca niste tomate, dar au textura merelor si o dulceata subtila

Ma gandesc de ceva vreme la conceptul "pay it forward". Am vazut filmul omonim, m-am emotionat duios cu servetele parfumate, l-am recomandat si altora cu o spranceana ridicata a "genial, ce idee geniala!", dar...cam atat, mi-a disparut din minte cu aceeasi usurinta ca multe dintre prevederile de procedura penala studiate in facultate, "multe" fiind un eufemism. Mai tarziu, cand eram deja in Japonia de ceva timp, m-am intalnit cu el nas in nas si ochi mici in ochi mari. Credeam ca stiu ce inseamna generozitate, am vazut la inundatii: se iau toate lucrurile murdare/urate/vechi/nefolositoare din casa si se trimit la bietii naufragiati, doua puncte ochite, doua lovite: casa e mai spatioasa si am facut un pustiu de bine. Se prea poate. Dar mie un bine de acest gen nu mi-a inspirat niciodata ideea de a da mai departe, de a multumi pentru binele primit facand un bine altcuiva decat celui caruia ii datorezi multumiri.

Daca vreti sa va simtiti all fluffy and warm inside, you know you want to, atunci permiteti-mi sa va spun ce descoperiri "epocale" am facut pe meleagurile 'celea: 1.toti oamenii de langa noi au nevoie de un bine, fie ca sunt cersetori, fie ca sunt presedinti de multinationale; a da cuiva ceva din tot sufletul nu ar trebui sa fie limitat la cei pe care ii consideram "nevoiasi". 2. Cand dai ceva curat/frumos/nou/folositor, ceva la care tii, abia atunci simti cu adevarat bucuria.

Singura mea regula pentru a castiga obiectele pe care le-am adus din Japonia este urmatoarea: nu-mi multumiti, dati binele mai departe! Inseninati-mi ziua cu povestea voastra despre cum ati facut un bine, de orice fel si de orice marime, intr-un comentariu la aceasta postare. Nu-mi trebuie probe, am incredere in voi. In functie de cati oameni se strang, facem tragere la sorti sau pur si simplu le impart intre voi, dupa preferintele fiecaruia. Termen limita: 15 decembrie. Ca sa-l intruchipez pe Mos Craciun :)

Generozitatea e addictive, I promise! :)