Postări
In pronuntia impecabila japoneza, Valentine's Day ajunge ceea ce vedeti in titlu. Da, inclusiv hieroglifele. Si asta nu e singurul lucru care se modifica in varianta japoneza a sarbatorii importate. Nimic nu este adoptat ca atare in Japonia, nu fara a-l trece printr-o strecuratoare de otel japonez si a-i aplica un strat gros de fard alb si ruj rosu-intens.
Dupa modificarile de rigoare, deci, iata ce a iesit:
- Barentain Dee (orig. Valentine's Day) este o sarbatoare ce are loc pe 14 Februarie in fiecare an. A sosit pe vaporul de marfuri de peste Ocean in 1937 si a debarcat direct in custodia companiei Morozoff ce detine mai multe fabrici de ciocolata si dulciuri;
- probabil ca din cauza zelului translatorului (si a nesuferitului alfabet katakana, folosit pentru a transforma limbile straine in sunete inteligibile pentru japonezi), in reclama pentru Barentain Dee s-a strecurat o eroare care s-a perpetuat la nesfarsit pana cand eroarea a devenit cucoana respectabila de astazi: de Barentain Dee numai fetele sunt cele care dau ceva baietilor, reciproca nefiind valabila;
- acel "ceva" nu poate fi altceva decat ciocolata! Nu degeaba era tatucul sarbatorii companie de dulciuri;
- se pare ca in aceasta perioada a anului, companiile producatoare de ciocolata realizeaza, cu multa dragoste pentru arta desigur, aproape jumatate din vanzarile lor anuale;
- un singur tip de ciocolata poate fi plictisitor, asa ca afara cu cioco-monogamia! Exista giri-choco, cho-giri-choco, honmei-choco, tomo-choco si chiar jibun-choco;
- Giri-choco este ciocolata pe care fetele sunt obligate (deh! all is fair in love and...commercial war) sa o ofere baietilor/barbatilor cu care nu au o relatie in sensul romantic al cuvantului (amici, colegi, cunostinte);
- Cho-giri-choco este ciocolata oferita acelor baieti/barbati carora n-ai vrea sa le oferi nimic altceva decat o bomboana de arsenic (sefi, de obicei, dar merge si pentru colegi ultra-nesuferiti); de obicei fetele cumpara cho-giri-choco din magazinul de pe colt, dandu-si toata silinta lor de fete-miloase-si-totusi-rautacioase sa fie cea mai ieftina ciocolata posibil;
- Honmei-choco este ciocolata pentru baiatul/barbatul de care esti indragostita. Este scumpa, fitoasa, scumpa, extrem de frumos ambalata, scumpa, de cea mai buna calitate, scumpa si...scumpa. Cum de la giri-choco poti sa decazi la cho-giri-choco, de la honmei-choco poti sa urci la home-made-choco. Fetele cu sentimente special de siropoase si mult timp la dispozitie pregatesc bomboanele de ciocolata acasa, cu manutele lor mustind a iubire and all things pink.
- Tomo-choco este ciocolata pe care o fata o daruieste unei prietene, mai slabuta, de preferat, ca sa elimine din competitie;
- Jibun-choco este un tip de ciocolata de Barentain Dee mai nou aparut in peisaj, ciocolata pe care fetele si-o fac cadou lor insele. Asta da revolutie feminista!
- dupa aproximativ o luna, cand toata lumea a avut timp sa-si traga sufletul dupa actul intens de a oferi atata ciocolata, apare Howaito Dee (in traducere White Day), 14 Martie, ziua in care baietii trebuie sa ofere fetelor ceva in schimb pentru ciocolata primita. Nu exista mai multe feluri de "ceva". Ah, ba da, exista: bijuterii, lenjerie, prajituri, in principiu de trei ori valoarea a ceea ce au primit. V-am spus eu ca se petrece o revolutie in pasnica lume traditionalista japoneza.
...si bere fermentata din ciocolata. Mie mi s-a parut primul pas pentru a reda demnitatea barbatului. :D Din ce am vazut eu, tipele au inceput si ele sa cumpere cadouri si nu cioco si au inceput si schimburile de cadouri. Se schimba schimbarea...In jurul meu multe fete au hotarat sa ignore evenimentul.:D
RăspundețiȘtergereAhhh, frumusetea vestilor de la sursa! :D Arigatou!
ȘtergerePS. Bere fermentata din ciocolata?! Stai sa caut, desi, aproape sa zic bleah in aceasta post-Toffifee stare in care sunt :))
Banuiesc ca nu difera mult de lichiorul de ciocolata, ca gust, asa ca nu poate sa fie chiiiiar rau. Ti-o livrau si la domiciliul domnului, ca sa nu te ostenesti tu sa cari baxul.Si avea atasat un pahar din...daa!..ciocolata. Pusesem linkul fabricii la un moment dat pe FB, cred :D
RăspundețiȘtergerePai sunt convinsa ca rea nu are cum sa fie, doar nu e...nattou! :))) Eu pun poze cu bunataturi dulci aici, dar in sufletelul meu as manca numai takoyaki, okonomiyaki, ceva cu nori, katsuobushi, miso, matcha, you get my point! ^_^ Vad bine ca de-aia radeau prietenele mele japoneze cand mergeam la restaurant: cea mai traditionalista eram eu, venetica! :)))
ȘtergereDumnezeule!Oamenii acestia fac arta si in ciocolata. E o nebunie totala ziua de Sf. Valentin peste tot in lume. Totusi, dulciurile japoneze par apetisante, pt moment ma bucur de poze.
RăspundețiȘtergereDa, fac arta din mancare in general, desi nu par cei mai mancaciosi oameni din lume :))) Dulciurile traditionale japoneze sunt...dulci, dar nu foarte. In schimb, dulciurile western-style facute in Japonia sunt mai creative si mai dulci si mai gustoase decat la mama lor :)) Asta e stilul japonez: cand preiau ceva il tot transforma, sucesc si perfectioneaza :)
ȘtergereFoarte frumos + informativ postul! :)
RăspundețiȘtergereLa cat de frumoase sunt ciocolatelele, as gasi bucurie si in ale face cadou, desi Jibun-choco suna asa bine! :)
Buna, Anca!
ȘtergereSunt frumoase foc! Noroc ca in Japonia dulciurile sunt mici, se impart cu cineva si se bea o tona de ceai verde pe langa ele, altfeeeellll... :)))) Si sa vezi produsele de patiserie cum arata! Ai impresia ca au preluat de la francezi si nemti tot ce se putea si au infrumusetat x 1.000 :)))
Japonezii fac ara din orice, nu numai din ciocolata..
RăspundețiȘtergere:) Asa este!
Ștergeremare greseala am facut ca m-am uitat pe pagina ta la ora asta :)))
RăspundețiȘtergereDar la ce ora trebuia? :))) Ca sa stiu sa nu mai postez poze cu dulciuri care arata apetisant la anumite ore :))))
ȘtergereWow , foarte tare , ce pofta mi sa facut de o inima de ciocolata !
RăspundețiȘtergereNumai tie Sebastian ? :X
RăspundețiȘtergereSingurul produs alimentar japonez, de la mama lui, care mi-a placut nespus, a fost RAMEN la curie. Primit de la o ruda. Imi doream sa mananc pentru ca am vazut in filme ca toti il mananaca mereu si cu pofta, la tarabe, din pachet sau preparat in casa Este EXCELENT. Nu am voie zahar, dar cred ca si dulciurile sunt la fel de speciale.
RăspundețiȘtergereRamen instant? :) Daaa, e gustos si rapid, nu foarte sanatos, dar hei, din cand in cand mai trebuie sa mancam si de-astea :)) Si eu tot ramen la cutie mancam in unele seri in Japonia cand veneam obosita la camin si nu mai aveam chef de gatit. Daca stau sa ma gandesc, cred ca mai mult am mancat in oras decat acasa :)) E nebunie de restaurante acolo si preturile sunt foarte ok la mancare :)
ȘtergereDulciurile...trebuie sa recunosc ca din cele traditionale nu-mi plac in mod deosebit decat mochi (galuste din faina de orez). In afara de mochi, imi mai place orice varianta de dulce occidental japonizat (ex. inghetata la vafa cu ceai verde, pandispan cu ceai verde etc) :) La dulciuri cred ca tot noi, occidentalii, ne descurcam mai bine :))
claaaar. vreau in Japonia
RăspundețiȘtergereFain blogul...As avea o intrebare:sunt japonezii cei care amesteca ciocolata cu ginger,piper negru sau cardamon?Raspunde-mi si mie te rog daca stii!Daca iti face placere urmareste si logulmeu cu raspunsurile pentru jocul francez prizee!Mutumesc!Angela
RăspundețiȘtergereAutorul a uitat totusi sa precizeze ca dulciruile la ei, nu prea au pic de dulce, deci si gust, deorece japonezii sunt putin cam zgarciti cu zaharul.
RăspundețiȘtergere